Povestea Terapeutică: Cum poate ajuta copiii să depășească temerile și emoțiile negative

        Copiii preșcolari trăiesc o perioadă de dezvoltare intensă, în care se confruntă cu diverse emoții și situații noi. De multe ori, aceste experiențe pot genera temeri și anxietăți care sunt greu de gestionat la vârsta lor. Una dintre metodele cele mai eficiente și plăcute prin care educatoarele și părinții îi pot ajuta pe copii să depășească aceste stări emoționale negative este povestea terapeutică. Poveștile terapeutice sunt folosite în educația preșcolară pentru a ajuta copiii să își exprime emoțiile, să înțeleagă lumea din jurul lor și să depășească dificultăți emoționale. Aceste povești nu sunt simple povești de adormit, ci sunt create special pentru a aborda problemele cu care se confruntă copiii, în mod indirect și blând.

Ce este o poveste terapeutică?

       O poveste terapeutică este o narațiune în care copilul poate găsi un personaj sau o situație similară cu cea pe care o trăiește. Fie că este vorba despre frica de întuneric, despre separarea de părinți la grădiniță, despre relațiile cu colegii sau despre o schimbare importantă în viața sa, o poveste terapeutică îl poate ajuta pe copil să se identifice cu personajul principal și să găsească soluții. Aceasta îi permite să exploreze diferite emoții într-un mediu sigur și controlat.

      Poveștile terapeutice includ elemente comune din viața de zi cu zi a copilului, dar și soluții care îi arată că problemele pot fi rezolvate și că fricile pot fi depășite. Ele sunt un instrument valoros pentru educatori și părinți, oferindu-le copiilor suport emoțional și ghidare într-o manieră blândă.

Cum poate ajuta o poveste terapeutică?

1. Identificarea cu personajele
   Copiii se identifică cu personajele din povești și pot observa cum acestea reușesc să își depășească temerile. De exemplu, dacă un copil se teme de întuneric, o poveste despre un iepuraș curajos care învață să se descurce noaptea poate să-i ofere inspirație și curaj. Identificarea cu personajul îl ajută să înțeleagă că nu este singur în fața temerilor sale.

2. Normalizarea emoțiilor
   Atunci când un copil aude că și alți „eroi” simt frică, tristețe sau furie, începe să înțeleagă că aceste emoții sunt normale și acceptabile. Poveștile terapeutice transmit mesajul că toți trecem prin momente dificile și că este firesc să avem diverse trăiri emoționale. Acest lucru contribuie la crearea unui mediu în care copilul se simte acceptat și încurajat să își exprime sentimentele.

3. Soluționarea problemelor
   Poveștile terapeutice oferă exemple de soluționare a problemelor într-un mod creativ și pozitiv. De exemplu, dacă un copil este timid și se teme să vorbească în fața altora, o poveste despre o bufniță care învață să cânte în fața păsărilor îi poate arăta că, pas cu pas, este posibil să își depășească frica. Prin prezentarea soluțiilor în poveste, copilul începe să își construiască o încredere în sine mai mare și să înțeleagă cum poate să-și gestioneze temerile.

4. Dezvoltarea empatiei
   Poveștile terapeutice îi ajută pe copii să dezvolte empatie, deoarece îi fac să se gândească la ceea ce simt personajele din poveste și cum acestea își depășesc provocările. Atunci când copilul vede că un personaj trece printr-o situație dificilă, dar găsește sprijin și își depășește frica, el poate să își formeze o mai bună înțelegere asupra propriilor emoții și a celor ale celor din jur.

Cum să folosești o poveste terapeutică

1. Identifică problema
   Înainte de a crea sau a folosi o poveste terapeutică, este important să identifici problema sau frica pe care copilul o are. Poate fi vorba despre frica de întuneric, anxietatea de separare, gelozia față de un frate mai mic sau dificultatea de a-și face prieteni.

2. Alege personajele potrivite
   Personajele trebuie să fie atractive și ușor de identificat pentru copil. Animalele, personajele fantastice sau copiii de aceeași vârstă sunt alegeri bune, deoarece permit copilului să se conecteze mai ușor la poveste.

3. Pune accent pe soluționarea problemei
   Povestea trebuie să includă o soluție pozitivă la problema abordată, dar să nu fie niciodată prescriptivă. Copilul trebuie să aibă libertatea de a decide cum aplică lecția din poveste în viața sa reală.

4. Încurajează discuțiile după poveste
   După ce ai spus povestea, este util să încurajezi copilul să își exprime sentimentele sau să vorbească despre cum s-a simțit personajul. Întrebările de tipul „Cum crezi că s-a simțit iepurașul?” sau „Ce ai face tu în locul lui?” îi ajută pe copii să înțeleagă mai bine mesajul poveștii și să relaționeze cu situația.

Exemple de povești terapeutice

1. „Iepurașul care s-a pierdut” – Povestea unui iepuraș care se rătăcește, dar învață să ceară ajutor și reușește să își regăsească familia. Aceasta poate ajuta copiii care se tem de separare să înțeleagă că există soluții la situațiile dificile.

2. „Bufnița timidă” – Bufnița, deși se teme să cânte în fața altor păsări, își găsește curajul pas cu pas. Această poveste îi poate ajuta pe copiii timizi să înțeleagă că frica de a vorbi în public poate fi depășită.

3. „Dragonul care se teme de întuneric” – Un dragon micuț care, în ciuda faptului că ar trebui să fie curajos, se teme de întuneric. Împreună cu prietenii săi, găsește soluții pentru a-și depăși frica, descoperind că întunericul nu este atât de înfricoșător.

        Poveștile terapeutice sunt instrumente puternice care pot ajuta copiii să înțeleagă și să își gestioneze emoțiile. Prin intermediul poveștilor, copiii învață că nu sunt singuri în fața temerilor și că există soluții la dificultățile emoționale. Educatoarele și părinții pot folosi aceste povești pentru a sprijini dezvoltarea emoțională a copiilor, oferindu-le un mediu sigur și plăcut în care să exploreze și să își exprime sentimentele.

        Dacă ți-a plăcut acest articol și dorești să afli mai multe despre cum îți poți îmbogăți și ușura activitatea la grupă, urmărește blogul pentru noi resurse și idei creative. Fie că este vorba despre povești terapeutice, jocuri pentru dezvoltarea emoțională, activități fizice sau materiale didactice, voi realiza o varietate de conținut util pentru a face munca ta mai ușoară și mai plăcută. Împărtășește-mi experiențele tale și spune-mi  ce tipuri de materiale te-ar ajuta în activitatea zilnică! 😊

Vizitează și site-ul resursecreative.ro pentru a descărca materiale didactice!

Cartea mea de toamnă

           

           

          Broșura „Cartea mea de toamnă conține 7 pagini cu activități adecvate copiilor din grupa mare.

O puteți descărca gratuit apăsând butonul de mai jos:

DESCARCĂ GRATUIT

           Paginile se imprimă față-verso, se îndoaie la mijloc și se capsează!

Să vă fie de folos!

Mai multe materiale pentru activitățile desfășurate în anotimpul toamna găsiți aici 

https://www.resursecreative.ro/toamna

Domeniul psiho-motric la grupa mică: Planificare și idei de jocuri

 Activități de Educație fizică pentru grupa mică: Planificare și idei de jocuri

          Educația fizică la grupa mică are un rol esențial în dezvoltarea fizică, motrică și socială a copiilor. În această perioadă, activitățile sunt structurate astfel încât să sprijine dezvoltarea armonioasă și să le ofere copiilor oportunitatea de a explora mișcarea într-un mod distractiv și creativ.  

       Am realizat o planificare orientativă a activităților de educație fizică pentru grupa mică, care acoperă perioada septembrie-iunie, împreună cu idei de jocuri variate pentru încheierea fiecărei activități.

PLANIFICAREA ACTIVITĂȚILOR DOMENIUL PSIHOMOTRIC GRUPA MICĂ
Nr. crt.	Tema activității	Partea a II-a (fundamentală)	Partea a III-a (încheiere)
1	Predarea mersului în grup într-o direcție dată	Joc: „Mergem după fluturași”	Joc: „Dansul frunzelor”
2	Repetarea mersului în grup într-o direcție dată	Joc: „Puișorii și găina”	Joc: „Vulpea și puii”
3	Predarea alergării în grup într-o direcție indicată	Joc: „Alergăm după baloane”	Joc: „Ghicește sunetul”
4	Repetarea alergării în grup într-o direcție indicată	Joc: „Automobilele colorate”	Joc: „Roata se învârte”
5	Predarea mersului unul după altul	Joc: „Trenulețul vesel”	Joc: „Statuile vesele”
6	Repetarea mersului unul după altul	Joc: „Trenul magic”	Joc: „Pasărea și puii ei”
7	Predarea alergării unul după altul	Joc: „Căluții din poveste”	Joc: „Țopăim ca iepurașii”
8	Repetarea alergării unul după altul	Joc: „La țară cu trenulețul”	Joc: „Ghicește cine te-a atins”
9	Îmbinarea mersului și alergării în grup	Joc: „La ursul din pădure”	Joc: „Păsările și vântul”
10	Îmbinarea mersului și alergării unul după altul	Joc: „Podul trece trenul”	Joc: „Culorile curcubeului”
11	Predarea mersului pe genunchi (pe 4 labe)	Joc: „Pisicuțele jucăușe”	Joc: „Micii exploratori”
12	Repetarea mersului pe genunchi (pe 4 labe)	Joc: „Ursuleții pufoși”	Joc: „Cântecul prieteniei”
13	Îmbinarea mersului, alergării și mersului pe 4 labe	Joc: „Pisica și păsărelele”	Joc: „În jurul copacului”
14	Predarea săriturii cu ambele picioare	Joc: „Sări ca mingea”	Joc: „Râdem cu baloane”
15	Repetarea săriturii combinată cu ghemuire	Joc: „Sări și ghemuiește-te”	Joc: „Flori în mișcare”
16	Repetarea mersului și alergării printre obstacole	Joc: „Urmați-mă!”	Joc: „Cercul prieteniei”
17	Repetarea mersului și alergării printre obstacole	Joc: „Feriți-vă de obstacole”	Joc: „Bătaia de palme”
18	Predarea mersului în echilibru între linii	Joc: „Pe cărarea îngustă”	Joc: „Dansul degetelor”
19	Repetarea mersului în echilibru pe o scândură	Joc: „Peste podul îngust”	Joc: „Urmărește șirul”
20	Predarea săriturii în adâncime (5 cm)	Joc: „Sari jos”	Joc: „Imită animalul”
21	Repetarea săriturii în adâncime	Joc: „Broaștele din baltă”	Joc: „Cine vine la mine?”
22	Predarea mersului în echilibru peste obstacole	Joc: „Barza merge peste garduri”	Joc: „Cântecul vesel”
23	Predarea săriturii peste obstacole	Joc: „Sari peste gard”	Joc: „În căutarea comorii”
24	Aruncarea mingii de jos în sus cu ambele mâini	Joc: „Mingea zboară”	Joc: „Zâmbetul magic”
25	Predarea săriturii în lungime	Joc: „Sari peste apă”	Joc: „Dansul broaștei”
26	Predarea aruncării și prinderii mingii	Joc: „Prinde și aruncă”	Joc: „Cine găsește mingea?”
27	Repetarea aruncării și prinderii mingii	Joc: „Prinde mingea”	Joc: „Micul detectiv”
28	Predarea pasului de dans	Joc: „Alunelul”	Joc: „Roată, roată, pe loc”
29	Repetarea pasului de dans	Joc: „Alunelul repetat”	Joc: „Cântecul curcubeului”
30	Repetarea jocului popular „Alunelul”	Joc: „Ghici ce facem noi?”	Joc: „Fluturașul vesel”

 

Dansul frunzelor: Copiii imită frunzele care cad din copac, dansând ușor și făcând mișcări lente și grațioase.

Vulpea și puii: Un copil este vulpea, iar ceilalți sunt puii. Puii trebuie să se ascundă de vulpe, care încearcă să-i prindă, dar în mod jucăuș și relaxat.

Ghicește sunetul: Copiii sunt rugați să închidă ochii și să ghicească diverse sunete produse de educatoare (ex. bătăi din palme, sunet de clopoțel).

Roata se învârte: Copiii formează un cerc și se țin de mâini, rotindu-se ușor și schimbând direcția la semnalul educatoarei.

Statuile vesele: La semnal, copiii trebuie să se oprească din mișcare și să rămână nemișcați în poziții amuzante, precum niște „statui vesele”.

Pasărea și puii ei: Un copil este „pasărea mamă”, iar ceilalți sunt „puii”. Mama îi cheamă și puii trebuie să o urmeze, imitând mișcările ei.

Țopăim ca iepurașii: Copiii sar ca iepurașii prin sală, încercând să ajungă la locurile marcate de educatoare.

Ghicește cine te-a atins: Un copil cu ochii închiși trebuie să ghicească cine l-a atins ușor pe umăr, folosindu-se de simțuri.

Păsările și vântul: Copiii imită păsările care zboară în timp ce educatoare descrie vântul (ușor sau puternic), adaptând mișcările în funcție de acesta.

Culorile curcubeului: Copiii sunt rugați să aleagă o culoare din curcubeu, iar educatoarea le cere să mimeze ceva ce se asociază cu acea culoare (ex. roșu – flacără, galben – soare).

Micii exploratori: Copiii sunt invitați să se deplaseze prin sală imitând exploratori care caută comori, mergând pe genunchi sau pe 4 labe.

Cântecul prieteniei: Copiii formează un cerc și cântă un cântec simplu despre prietenie, ținându-se de mâini.

În jurul copacului: Copiii se țin de mâini și se rotesc în jurul unui „copac” (copil ales sau educatoare), imitând mișcarea frunzelor.

Râdem cu baloane: Copiii fac cerc și își pasează un balon, încercând să nu-l lase să cadă, râzând și încurajându-se reciproc.

Flori în mișcare: Copiii imită florile care se deschid și se închid în bătaia vântului, folosind mișcări fluide ale mâinilor și corpului.

Cercul prieteniei: Copiii se așază în cerc și fiecare spune ceva frumos despre colegul din stânga sa.

Bătaia de palme: Copiii bat palma cu colegii lor din cerc, trecând astfel un „salut vesel” de la unul la altul.

Dansul degetelor: Copiii se așază în cerc și fac mișcări amuzante cu degetele, imitând păianjeni sau fluturi.

Urmărește șirul: Copiii formează un șir și merg pe urmele lăsate de educatoare, imitând diverse animale.

Imită animalul: Educatoarea numește un animal, iar copiii trebuie să-i imite mișcările (ex. pisica, câinele, broasca).

Cine vine la mine?: Educatoarea cheamă un copil pe nume, iar acesta trebuie să vină în alergare ușoară, restul copiilor încurajându-l.

Cântecul vesel: Copiii se țin de mâini și cântă un cântec vesel, mișcându-se în ritmul muzicii.

În căutarea comorii: Copiii sunt invitați să caute mici obiecte ascunse în jurul sălii, ghidându-se după indicațiile educatoarei.

Zâmbetul magic: Fiecare copil face un zâmbet mare și îl pasează colegului din dreapta sa, formând un „lanț al zâmbetelor”.

Dansul broaștei: Copiii imită broaștele sărind și scoțând sunete amuzante, coordonându-se între ei.

Cine găsește mingea?: Educatoarea ascunde mingea, iar copiii trebuie să o găsească, lucrând împreună.

Micul detectiv: Un copil primește rolul de „detectiv” și trebuie să ghicească ce schimbare a apărut în grup (ex. cine a schimbat locul).

Roată, roată, pe loc: Copiii formează o roată și se învârt în ritmul unui cântec simplu, apoi se opresc la semnal.

Cântecul curcubeului: Copiii cântă un cântec despre culorile curcubeului, făcând mișcări specifice pentru fiecare culoare.

Fluturașul vesel: Copiii imită fluturii care zboară liber prin sală, „aterizând” la semnalul educatoarei.

     Dacă dorești să descarci materialul în format word, o poți face de aici: 

DESCARCĂ MATERIALUL

Doar după descărcarea în calculator îl vei putea modifica.

          Activitățile de educație fizică joacă un rol crucial în dezvoltarea armonioasă a copiilor de grupă mică. Prin intermediul jocului și al mișcării, cei mici își dezvoltă nu doar abilitățile motrice, ci și capacitatea de a colabora, de a respecta reguli și de a-și exprima emoțiile în mod pozitiv. Diversificarea activităților este esențială pentru a menține interesul copiilor și pentru a stimula dezvoltarea lor pe mai multe planuri.

         Această planificare a fost gândită pentru a sprijini educatoarele în organizarea activităților de educație fizică care să fie atât educative, cât și distractive, adaptate nevoilor copiilor. Fiecare activitate propusă are scopul de a le oferi copiilor o experiență pozitivă și de a cultiva dragostea pentru mișcare și joacă.

        Dacă ai găsit util acest material , te invit să îmi împărtășești părerea ta!  Scrie în comentarii  și ce idei ți-ar plăcea să vezi în continuare pe blog! 😊