🐾 Joc didactic: Loto cu animale (joc de tip loto / bingo)
Număr de jucători: minim 2 copii
Materiale necesare:
– planșe suport cu animale (variantă alb-negru)
– cartonașe cu animale color (decupate)
– buline de velcro (opțional, recomandat)
Desfășurarea jocului:
Fiecare copil își alege câte o planșă suport cu imagini alb-negru.
Cartonașele color cu animale, după ce au fost decupate, se amestecă și se așază cu fața în jos, într-un teanc comun.
Pe rând, copiii extrag câte un cartonaș și îl întorc cu fața în sus:
dacă imaginea de pe cartonaș se regăsește pe planșa proprie, copilul așază cartonașul în locul corespunzător;
dacă imaginea nu se regăsește pe planșă, cartonașul este întors cu fața în jos și repus în teanc.
Jocul continuă până când cartonașele sunt epuizate, după care acestea pot fi reluate, iar jocul se desfășoară în continuare după aceleași reguli.
Câștigă copilul care completează primul planșa suport.
Jetoanele și planșele suport le puteți descărca AICI
Recomandări:
✔️ Se recomandă laminarea planșelor și a cartonașelor pentru o utilizare îndelungată.
✔️ Cartonașele pot fi atașate pe planșe cu buline de velcro, pentru a facilita manipularea și pentru a crește atractivitatea jocului.
✔️ Jocul poate fi adaptat pentru grupa mică, mijlocie sau mare, în funcție de ritmul copiilor și de numărul de animale utilizate.
Observarea este una dintre cele mai frecvent utilizate activități din domeniul Știință – Cunoașterea mediului, dar și una dintre cele care ridică cele mai multe întrebări:
Cât durează? Cum o dirijăm corect? Ce întrebări punem? Cum adaptăm observarea la grupa mică?
Deși pare o activitate simplă, observarea necesită o proiectare atentă, pentru că ea stă la baza formării reprezentărilor corecte despre lumea înconjurătoare și furnizează informații esențiale pentru celelalte activități din săptămână.
Ce este activitatea de observare?
Observarea este o activitate de predare–învățare prin care copiii intră în contact direct cu elemente din natură sau cu reprezentări ale acestora (obiecte reale, mulaje, planșe), având ca scop dobândirea de cunoștințe noi.
În cadrul acestei activități, copilul:
percepe elementul observat în ansamblu;
analizează părțile componente;
desprinde trăsături esențiale;
formulează concluzii simple, adaptate vârstei.
Toate aceste procese contribuie la dezvoltarea gândirii, limbajului și capacității de relaționare cu mediul înconjurător.
Tipuri de observare la grădiniță
În funcție de organizare și scop, observarea poate fi:
spontană sau planificată;
realizată asupra obiectelor reale din natură sau pe baza materialelor ilustrative;
de scurtă durată sau de lungă durată.
La grupa mică și mijlocie, observarea se realizează, de regulă, asupra unui singur exemplar, pentru a nu suprasolicita atenția copiilor.
La grupa mare, se poate introduce observarea comparativă, între două elemente din aceeași categorie (de exemplu: măr – pară).
suficient de mari pentru a fi observate de toți copiii;
bogate în detalii relevante, dar fără a încărca inutil imaginea
Întrebările educatoarei – cheia unei observări eficiente
Unul dintre cele mai importante elemente ale activității de observare îl reprezintă întrebările educatoarei. Acestea trebuie să fie gândite dinainte și să conducă observarea:
de la întreg la părți;
de la cunoscut la necunoscut;
de la vizibil la explicații simple.
Prin întrebări bine formulate, copiii sunt sprijiniți să analizeze, să compare și să formuleze concluzii, fără a primi informația „de-a gata”
Etapele activității de observare
Pentru ca activitatea să fie coerentă și eficientă, este recomandată respectarea unor etape clare:
Durata activității este adaptată vârstei copiilor:
15 minute – grupa mică
20 de minute – grupa mijlocie
25–30 de minute – grupa mare
Exemplu practic: „Ghiocelul” – activitate de observare
Primăvara oferă un context ideal pentru activitățile de observare, iar ghiocelul este unul dintre cele mai potrivite exemple pentru grupa mică: ușor de recunoscut, delicat, atractiv și bogat în elemente de analizat.
Pentru a veni în sprijinul educatoarelor, am realizat:
Predarea cifrelor la grădiniță nu înseamnă doar să recunoască copiii forma unui semn grafic, ci să înțeleagă legătura dintre număr și cantitate. Pentru vârsta preșcolară, aceasta este esențială: copiii trebuie să poată număra obiectele, să înțeleagă „câte sunt” și să asocieze corect cifra cu numărul de elemente.
Curriculum pentru educația timpurie (2019) subliniază că activitățile matematice trebuie să pornească din experiența concretă a copilului, folosind materiale familiare și jocuri intuitive. (Ministerul Educației, Curriculum pentru educația timpurie, 2019)
De la cantitate la simbol
În predarea numerelor și a cifrelor este important să urmăm o progresie logică:
Mulțimea concretă – copilul atinge și numără obiectele.
Numărarea corectă – fiecare obiect este spus o singură dată, ordonat.
Cardinalitatea – ultimul număr spus semnifică numărul total de elemente.
Astfel, atunci când copilul formează o mulțime de cinci elemente, nu doar recunoaște „cinci”, ci înțelege ce reprezintă acea cantitate.
De la „număr” la „cifră”: ce e important să reținem
Numărul exprimă cât (cantitatea unei mulțimi).
Cifra este semnul cu care scriem numărul.
La preșcolari, înainte ca simbolul „5” să aibă sens, copilul trebuie să experimenteze de multe ori „cinci” ca mulțime, ca ultim cuvânt al numărării și ca „încă unul” adăugat la patru.
Principii metodologice pentru predarea cifrei 5
🟡 1. Începem cu materiale concrete și plăcute
Folosește obiecte familiare, atrăgătoare pentru copii sau imagini și jetoane colorate, atractive, adecvate temei. Astfel copiii își însușesc noțiunea de număr prin experiențe reale.
🟡 2. Numărarea se face prin atingere sau încercuire
Copiii trebuie să atingă sau să încercuiască fiecare element pe rând, pentru a respecta corespondența unu-la-unu. Aceasta înseamnă că un obiect este asociat cu un număr rostit o singură dată.
🟡 3. Ultimul număr rostit reprezintă „câte elemente sunt”
Numărarea până la 5 este valorificată atunci când copiii pot spune: „Am numărat până la 5 – asta înseamnă că sunt 5 elemente.”
🟡 4. Asociem cifra cu mulțimea
După ce au numărat concret elementele și le pot verbaliza, copiii asociază cifra 5 cu mulțimea de cinci elemente explorată anterior.
Exemplu de desfășurare a activității
1. Recapitulare până la 4
Pe măsuțe așezăm jetoane cu elemente de primăvară și cerem copiilor să le numere până la 4, înainte și înapoi, fiecare copil atingând sau încercuind obiectele.
2. Construirea numărului 5
Pornim de la o mulțime de 4 elemente:
„Avem 4 flori.”
„Mai adăugăm una.”
„Acum sunt una, două, trei, patru, cinci.”
3. Asocierea cifrei 5
După ce copiii pot număra corect, prezentăm cifra 5 și îi invităm să spună care mulțime corespunde acestei cifre.
4. Exerciții de completare
Utilizăm siluete care reprezintă jachete cu nasturi-flori; la unele lipsesc unul sau două nasturi. Copiii trebuie să identifice cifra potrivită și să completeze silueta. (nasturii se pot atașa cu arici/velcro)
Cum știm că au înțeles?
Evaluarea se poate face prin observație simplă:
Copilul poate număra până la 5 obiecte corect.
Poate spune cât este un plus unu (de exemplu 4 + 1 = 5) folosind obiecte.
Poate asocia cifra 5 cu o mulțime de cinci elemente.
Poate explica verbal ce înseamnă „cinci”.
Aceste tipuri de verificări nu sunt teste, ci observări naturale în timpul activității, conform orientărilor din Curriculum.
Descarcă materialul didactic
Am realizat pentru tine un pachet complet de material didactic pentru predarea cifrei 5, folosind elemente reprezentative de primăvară: imagini, fișe și jetoane tematice.
Acest material poate fi folosit atât în grupa mijlocie, cât și ca suport de consolidare în grupa mare.
Bibliografie:
Ministerul Educației – Curriculum pentru educația timpurie (2019) – document oficial care stă la baza planificării activităților și dezvoltării competențelor la preșcolari.
.png)
.png)